Manifestări științifice

Details
Manifestări științifice
Hits: 927

Departamentul de Științe Politice și Științe ale Comunicării din cadrul Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științe ale Comunicării de la Universitatea din Oradea, organizează cea de a IX-a Ediție a Conferinței de Jurnalism MASS-MEDIA ÎN POSTCOMUNISM: MOȘTENIRE, EVOLUȚIE, TENDINȚE.  

Un eveniment emblematic ce reflectă inovația și excelența în domeniul jurnalistic și care reunește personalități marcante în domeniu și parteneri din diverse instituții academice și de presă.

Ceremonia de deschidere va avea loc vineri, 11.10.2024, la ora 10,00, în Sala Amfiteatrul „Nicolae Iorga ”.

Details
Manifestări științifice
Hits: 1066
Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării a Universității din Oradea împreună cu Muzeul Țării Crișurilor Oradea - Complex Muzeal și în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor, Primăria Municipiului Oradea și Asociația „Prietenii Muzeului Țării Crișurilor” organizează Conferința și proiecția de film „Libertate”, în prezența regizorului Tudor Giurgiu. Evenimentul va avea loc în data de 27 septembrie 2024, ora 18.00, în Sala de conferințe a Muzeului Țării Crișurilor (Str. Armatei Române, nr. 1/A).
Manifestarea se înscrie în seria evenimentelor culturale ale muzeului dedicate cinematografiei și istoriei, continuând demersurile începute în cadrul Zilelor Filmului Istoric, care au avut loc în luna martie, și MUZEfilm, cu proiecțiile de vară în aer liber din parcul muzeului. La începutul toamnei, istoria cinematografică revine la muzeu prin prezența regizorului Tudor Giurgiu, alături de prof.univ.dr.habil. Gabriel Moisa, decan al Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării și manager al Muzeului Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal, și de Adina Rențea, curatorul evenimentului.
Tudor Giurgiu, membru al Academiei Europene de Film, este fondatorul și președintele Asociației pentru Promovarea Filmului Românesc și inițiatorul Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF), considerat de IndieWire unul dintre „cele mai importante 50 de festivaluri de film din lume”. În 2014, a fost selectat ca unul dintre cei 24 de lideri globali pentru programul Eisenhower Fellowships. A inițiat Premiile GOPO și a fost membru al juriului la festivaluri internaționale precum Ludwigsburg, Crossing Europe Linz, Reykjavik, Praga, Angers și Amazonas, precum și al juriului internațional al Premiilor Emmy din 2012. Între 2005 și 2007, a ocupat funcția de Președinte-Director General al Televiziunii Române (TVR).
Filmul artistic „Libertate” (2023, 109 min.), regizat de Tudor Giurgiu, inspirat din fapte reale, abordează evenimentele din decembrie 1989 și prezintă dilemele morale și perspectivele umane ale celor implicați în căderea regimului comunist din România.

Details
Manifestări științifice
Hits: 1123

Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării a Universității din Oradea împreună cu Muzeul Țării Crișurilor Oradea - Complex Muzeal, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor, Primăria Municipiului Oradea și Librăriile Humanitas, organizează conferința 𝐈𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐚 𝐈𝐦𝐩𝐞𝐫𝐢𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐇𝐚𝐛𝐬𝐛𝐮𝐫𝐠𝐢𝐜, 𝐝𝐞 𝐚𝐩𝐫𝐨𝐚𝐩𝐞, 𝐝𝐞 𝐝𝐞𝐩𝐚𝐫𝐭𝐞 și lansarea seriei de șase volume 𝐌𝐨𝐧𝐚𝐫𝐡𝐢𝐚 𝐇𝐚𝐛𝐬𝐛𝐮𝐫𝐠𝐢𝐜𝐚̆ (𝟏𝟖𝟒𝟖-𝟏𝟗𝟏𝟖), apărută în Editura Polirom, colecția HISTORIA. Evenimentul va avea loc 𝐯𝐢𝐧𝐞𝐫𝐢, 𝟔 𝐬𝐞𝐩𝐭𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟒, 𝐨𝐫𝐚 𝟏𝟕.𝟎𝟎, în Sala de conferințe a Muzeului Țării Crișurilor (Str. Armatei Române, nr. 1/A), în prezența Excelenței Sale, 𝐄𝐦𝐢𝐥 𝐇𝐮𝐫𝐞𝐳𝐞𝐚𝐧𝐮, Ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Austria, a 𝐩𝐫𝐨𝐟. 𝐮𝐧𝐢𝐯. 𝐝𝐫. 𝐑𝐮𝐝𝐨𝐥𝐟 𝐆𝐫𝐚̈𝐟, Director, Institutul de Cercetări Socio-Umane din Sibiu, și a prof. univ. dr. Gabriel Moisa, decan al Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării și manager, Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal, în calitate de moderator.

Emil Hurezeanu, născut la 26 august 1955 în Sibiu, este un scriitor și diplomat român cu o carieră impresionantă în jurnalism și relații internaționale. A lucrat la Radio Europa Liberă între 1983 și 1991, unde a deținut funcții de redactor și redactor-șef, iar ulterior a fost șeful secției române la Radio Deutsche Welle până în 2002. De asemenea, a fost consilier de politică externă și comunicare al prim-ministrului României în 2003 și a moderat emisiuni de politică externă la diverse posturi de televiziune, inclusiv Realitatea TV și Money Channel.

În 2015, Emil Hurezeanu a fost numit ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Germania, funcție pe care a deținut-o până în 2021, când a fost numit ambasador al României în Austria. De-a lungul carierei, a fost onorat cu numeroase distincții, inclusiv Ordinul Național „Pentru Merit” în rang de comandor și Marea Cruce a Ordinului de Merit al Republicii Federale Germania.

Seria de șase volume 𝐌𝐨𝐧𝐚𝐫𝐡𝐢𝐚 𝐇𝐚𝐛𝐬𝐛𝐮𝐫𝐠𝐢𝐜𝐚̆ (𝟏𝟖𝟒𝟖-𝟏𝟗𝟏𝟖) care va fi prezentată cu ocazia acestei conferințe este coordonată și îngrijită de prof. univ. dr. Rudolf Gräf și oferă o imagine detaliată și profundă asupra diverselor aspecte ale monarhiei dunărene:

  • Volumul I explorează dezvoltarea economică și sistemul administrativ, cu rădăcini în cercetările doctorale ale autorului.
  • Volumul al II-lea tratează națiunile Imperiului, evidențiind tensiunile naționale ce au culminat cu prăbușirea monarhiei după Primul Război Mondial.
  • Volumul al III-lea este dedicat problemei naționale, un factor critic în declinul Habsburgilor.
  • Volumul al IV-lea pune în lumină rolul bisericilor în mobilizarea națiunilor și afirmarea identității acestora.
  • Volumul al V-lea abordează politica externă, alianțele și instituțiile, subliniind relevanța acestor aspecte pentru înțelegerea dinamicilor actuale europene.
  • Volumul al VI-lea examinează relațiile politice și comerciale cu Italia și Franța, aducând contribuții semnificative prin studii realizate de autori bulgari și sârbi.

Aceste lucrări, publicate în ediție românească între 2020 și 2024, reprezintă traducerea unui compendiu istoric amplu, inițial editat în Austria de Comisia pentru Istoria Monarhiei Austro-Ungare, cu o contribuție esențială la cunoașterea monarhiei habsburgice și a impactului său asupra României.

„𝑇𝑒𝑥𝑡𝑒𝑙𝑒 𝑎𝑑𝑢𝑐 𝑜 𝑐𝑜𝑛𝑡𝑟𝑖𝑏𝑢𝑡̦𝑖𝑒 𝑒𝑠𝑒𝑛𝑡̦𝑖𝑎𝑙𝑎̆ 𝑙𝑎 𝑐𝑢𝑛𝑜𝑎𝑠̦𝑡𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑚𝑜𝑛𝑎𝑟ℎ𝑖𝑒𝑖 𝑑𝑢𝑛𝑎̆𝑟𝑒𝑛𝑒 𝑠̦𝑖 𝑚𝑎𝑖 𝑎𝑙𝑒𝑠 𝑙𝑎 𝑒𝑣𝑖𝑑𝑒𝑛𝑡̦𝑖𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑒𝑓𝑒𝑐𝑡𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑑𝑒 𝑑𝑢𝑟𝑎𝑡𝑎̆ 𝑎𝑙𝑒 𝑠𝑡𝑎̆𝑝𝑎̂𝑛𝑖𝑟𝑖𝑖 𝑎𝑢𝑠𝑡𝑟𝑖𝑒𝑐𝑒 𝑖̂𝑛 𝑝𝑟𝑜𝑣𝑖𝑛𝑐𝑖𝑖𝑙𝑒 𝑟𝑜𝑚𝑎̂𝑛𝑒𝑠̦𝑡𝑖 𝑠𝑎𝑢 𝑙𝑎 𝑑𝑒𝑡𝑎𝑙𝑖𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑟𝑒𝑙𝑎𝑡̦𝑖𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑑𝑖𝑛𝑡𝑟𝑒 𝑅𝑒𝑔𝑎𝑡𝑢𝑙 𝑅𝑜𝑚𝑎̂𝑛𝑖𝑒𝑖 𝑠̦𝑖 𝐼𝑚𝑝𝑒𝑟𝑖𝑢𝑙 𝐻𝑎𝑏𝑠𝑏𝑢𝑟𝑔𝑖𝑐 𝑠𝑎𝑢 (𝑖̂𝑛𝑡𝑟𝑒 1867 𝑠̦𝑖 1918) 𝑐𝑒𝑙 𝐴𝑢𝑠𝑡𝑟𝑜-𝑈𝑛𝑔𝑎𝑟. 𝑉𝑖𝑧𝑖𝑢𝑛𝑖𝑙𝑒 𝑟𝑒𝑝𝑢𝑡𝑎𝑡̦𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑖𝑠𝑡𝑜𝑟𝑖𝑐𝑖 𝑎𝑖 𝑣𝑟𝑒𝑚𝑖𝑖 𝑣𝑜𝑟 𝑝𝑢𝑡𝑒𝑎 𝑓𝑖 𝑑𝑒 𝑎𝑐𝑢𝑚 𝑐𝑜𝑟𝑜𝑏𝑜𝑟𝑎𝑡𝑒 𝑚𝑎𝑖 𝑢𝑠̦𝑜𝑟 𝑐𝑢 𝑐𝑒𝑟𝑐𝑒𝑡𝑎̆𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑠̦𝑖 𝑐𝑜𝑛𝑐𝑙𝑢𝑧𝑖𝑖𝑙𝑒 𝑠𝑝𝑒𝑐𝑖𝑎𝑙𝑖𝑠̦𝑡𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑑𝑖𝑛 𝑅𝑜𝑚𝑎̂𝑛𝑖𝑎, 𝑖̂𝑚𝑏𝑢𝑛𝑎̆𝑡𝑎̆𝑡̦𝑖𝑛𝑑 𝑎𝑠𝑡𝑓𝑒𝑙 𝑓𝑟𝑒𝑠𝑐𝑎 𝑟𝑒𝑐𝑜𝑛𝑠𝑡𝑖𝑡𝑢𝑖𝑟𝑖𝑖 𝑡𝑟𝑒𝑐𝑢𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑐𝑜𝑚𝑢𝑛 𝑒𝑢𝑟𝑜𝑝𝑒𝑎𝑛, 𝑖̂𝑛 𝑠𝑝𝑖𝑟𝑖𝑡𝑢𝑙 𝑎𝑑𝑒𝑣𝑎̆𝑟𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑜𝑚𝑒𝑛𝑒𝑠̦𝑡𝑒 𝑝𝑜𝑠𝑖𝑏𝑖𝑙, 𝑚𝑒𝑟𝑒𝑢 𝑝𝑒𝑟𝑓𝑒𝑐𝑡𝑖𝑏𝑖𝑙.” (Ioan-Aurel Pop)

Lansarea volumelor este un moment important pentru comunitatea academică și pentru toți cei interesați de istoria complexă a Europei Centrale și de Est.

Details
Manifestări științifice
Hits: 1090
Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării a Universității din Oradea împreună cu Muzeul Țării Crișurilor Oradea - Complex Muzeal și în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor, Primăria Municipiului Oradea, Editura Humanitas, Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai” Bihor, Hotel Continental, Asociația „Prietenii Muzeului Țării Crișurilor” și Autogrand Oradea – Skoda (partener de mobilitate) organizează conferința 𝐒𝐞𝐦𝐧𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚𝐭̦𝐢𝐚 𝐥𝐨𝐯𝐢𝐭𝐮𝐫𝐢𝐢 𝐝𝐞 𝐬𝐭𝐚𝐭 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝟐𝟑 𝐚𝐮𝐠𝐮𝐬𝐭 𝟏𝟗𝟒𝟒, susținută de prof. univ. dr. Dennis Deletant, University College din Londra, și moderată de prof.univ.dr. Gabriel Moisa, decan al Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării și manager, Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal.
Conferința va fi urmată de lansarea cărții 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚 𝟏𝟗𝟏𝟔-𝟏𝟗𝟒𝟏. 𝐎 𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞 𝐩𝐨𝐥𝐢𝐭𝐢𝐜𝐚̆, autor Dennis Deletant, apărută la Editura Humanitas, București, 2024.
Evenimentul va avea loc joi, 5 septembrie 2024, de la ora 17.00, în Sala de conferințe a Muzeului Țării Crișurilor (Str. Armatei Române nr.1/A).
Dennis Deletant, invitat pentru a doua oară la Muzeul Țării Crișurilor, este un renumit istoric și specialist britanic în studii românești, în special în perioada comunistă, fiind cunoscut pentru contribuțiile sale semnificative la înțelegerea istoriei și politicii României. Deletant a studiat la Universitatea din Londra, fiind profesor de studii românești la School of Slavonic and East European Studies (SSEES), parte a University College London (UCL).
Cercetările sale s-au concentrat pe regimul comunist al lui Nicolae Ceaușescu, perioadă pe care a analizat-o în detaliu în numeroasele sale lucrări. Deletant este autorul mai multor cărți despre România, inclusiv „Ceaușescu and the Securitate: Coercion and Dissent in Romania, 1965-1989”, unde explorează mecanismele de represiune ale Securității, serviciul secret al regimului Ceaușescu și „Romania under Communism: Paradox and Degeneration”, o analiză comprehensivă a decăderii sociale și economice sub comunism.
Deletant a avut o relație apropiată cu România, petrecând mult timp aici atât înainte, cât și după Revoluția din 1989. A fost martor al schimbărilor politice și sociale semnificative din țară și a fost implicat activ în promovarea unei înțelegeri mai clare a istoriei contemporane a României în Marea Britanie și pe plan internațional.
Pe lângă activitatea sa academică, Dennis Deletant a contribuit la construirea unui pod cultural între Marea Britanie și România, fiind implicat în diverse proiecte educaționale și culturale. A fost, de asemenea, consultant pentru diverse organizații internaționale privind problemele legate de securitate și drepturile omului în Europa de Est.
Datorită muncii sale neobosite și a dedicării sale în studierea istoriei României, Dennis Deletant este considerat unul dintre cei mai importanți experți occidentali în ceea ce privește istoria recentă a României și impactul comunismului în Europa de Est.
În volumul 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚 𝟏𝟗𝟏𝟔-𝟏𝟗𝟒𝟏. 𝐎 𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞 𝐩𝐨𝐥𝐢𝐭𝐢𝐜𝐚̆ sunt reproduse patru documente extrem de valoroase: un raport al spionajului britanic cu privire la situația din Basarabia, din februarie 1918; o descriere a Basarabiei din perspectiva unui ofițer britanic, începând cu 1934; extrase din însemnările corespondentului The Times în România din 1928 până în 1940 și un memoriu inestimabil despre politica externă a României în perioada interbelică, redactat de Iuliu Maniu și transmis guvernului britanic în aprilie 1942.
Într-o epocă în care confruntarea cu un trecut încă neelucidat și neînțeles pe deplin devine tot mai greu de evitat, sinteza actuală și lucidă a lui Dennis Deletant este cu atât mai necesară.