- You are here:
-
Prima pagină
-
Studenți
-
Ghid studenți
- Noutati
- Details
- Noutati
- Hits: 21
- Details
- Noutati
- Hits: 23
- Details
- Noutati
- Hits: 1941
- Details
- Noutati
- Hits: 2671
|
Sever Dumitrașcu (6 iunie 1937-2 octombrie 2022) |
Duminică, 2 octombrie 2022, domnul profesor universitar dr. Sever Dumitrașcu a încetat din viață la vârsta venerabilă de 85 de ani. Prezentăm, pe scurt, câteva date biografice.
Profesorul Sever Dumitrașcu s-a născut în 6 iunie 1937, în satul Rapoltu Mare, din județul Hunedoara. El însuși a mărturisit că fost preocupat încă de mic copil de poveștile și istorisirile legate de meleagurile natale. Astfel că, după terminarea Liceului „Decebal” din Deva, pașii l-au purtat spre orașul universitar clujean, unde a urmat cursurile Facultății de Istorie-Filosofie, Secţia de istorie universală antică şi arheologie. Aici a fost remarcat de profesorii săi, iar după absolvire a rămas la catedra Institutului Pedagogic de 3 ani din Cluj în 1962, mai apoi transferându-se, în 1964, la cel din Oradea. A lucrat la această instituție de învățământ superior până în anul 1977, când statul a decis desființarea Facultății de Istorie-Geografie, reluându-și mai apoi activitatea didactică după reînființarea facultății în 1990, odată cu căderea regimului comunist din decembrie 1989.
În perioada 1972-1990 a fost director şi muzeograf la Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea, unde, pe lângă atribuțiile sale administrative, a inițiat evidența patrimoniului, s-a preocupat de organizarea expozițiilor de bază și a numeroase expoziții temporare, dar și de publicarea a nu mai puțin de trei anuare, publicații care sunt de referință în literatura de specialitate (Crisia, pe domeniul arheologie și istorie - 1971, Nymphaea, pe domeniul științelor naturii, și Biharea, pe etnografie și artă - 1973), care au continuat să apară până în prezent cu regularitate.
Activitatea profesorului Sever Dumitrașcu se leagă așadar de cele două instituții, de învățământ și de cultură din Oradea (Universitatea din Oradea și Muzeul Țării Crișurilor). Sunt totuși câteva mari direcții de cercetare pe care trebuie să le amintim, anume istoria dacilor liberi, continuitatea, formarea limbii și a poporului român, raporturile dintre romanici, români și populațiile migratoare.
În ceea ce privește preistoria Crișanei, cu toate că reprezenta o preocupare colaterală pentru profesorul Sever Dumitrașcu, practic și-a legat numele de aproape toate epocile preistorice din arealul amintit (de toate, cu excepția paleoliticului).
Amintim aici sintetic temele principale de cercetare pe care le-a urmărit de-a lungul carierei:
- Cetățile dacice din nord-vestul și vestul Munților Apuseni. În acest sens amintim săpăturile efectuate la Clit (j. Arad), Marca (j. Sălaj), Săcălăsău Nou (j.Bihor) care arată că dacii din Crișana au participat la războaiele daco-romane din sec. I d.Hr. şi începutul sec. II d.Hr. Crişana nu a fost încorporată Daciei romane şi nici nu a existat o viață urbană. Continuă în schimb viaţa rurală, istoria dacilor liberi (sec. II-III d.Hr.) - pe care savantul i-a cercetat - alături de care pătrund în zona vestică, de câmpie, sarmaţii-iazygi.
- Așezările dacilor liberi de epocă romană. Evidențiem aici cercetările întreprinse în stațiunile arheologice de la Medieșul Aurit (j.Satu Mare), Cociuba Mare, Tinca (j.Bihor), Moroda (j.Arad).
- Așezările rurale din nord-vestul și vestul Apusenilor în mileniul I. Amintim doar câteva dintre stațiunile arheologice de care și-a legat numele: Biharea, Sânnicolau Român, Râpa, (j.Bihor), Unimăt (j. Satu Mare), Moroda (j. Arad).
Pe lângă calitățile sale de cercetător, ținem să evidențiem relațiile bune pe care le-a avut atât cu colegii, cât și cu studenții și doctoranzii, dând dovadă de o generozitate intelectuală și umană de excepție.
Colegii de la Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării, împreună cu foștii și actualii studenți și doctoranzi, îi vom simți lipsa și-l vom regreta mereu!
Dumnezeu să-l odihnească în pace!
- Details
- Noutati
- Hits: 4582
Pe platforma StudInfo, studentii isi pot reseta parola fără să apeleze la secretariat (secretarele de resort nu mai pot modifica parolele studentilor).
Utilizatorul este trecut pe pagina personala a studentului dupa CNP.
La resetarea parolei pe platforma StudInfo aveti nevoie de utilizator (care este nume.prenume, in situatia in care aveti doua nume sau prenume vor fi ambele unul dupa celalat, ex. popescumarta.vasileion) si email (declarat in contract).
In situatia in care nu reusiti resetarea parolei va rugam sa va adresati secretarei de resort pentru comunicarea utilizatorului si a mailului pentru a va putea loga.
