Marţi, 10 martie, Departamentul de Relaţii Internaţionale şi Studii Europene a găzduit dezbaterea “Turn of the World: Reconfigurarea sistemului internaţional”. La eveniment, care a fost organizat în format on-line, au participat membri ai comunității academice românești, specialiști în domeniul relaţiilor internaţionale şi studii de securitate, alături de studenți de la specializările de licență și masterat (#RISE, #RISEE, #SS, #DRCI, #SEE, #SE).
Fundamentul discuţiilor a fost reprezentat de concluziile Forumului Economic Mondial de la Davos şi Conferinţa de securitate de la Munchen, precum şi de evoluţiile recente în plan internaţional.
Intervenţiile participanţilor au scos în evidenţă elementele care sugerează policriza sistemului internaţional, atât din perspectivă teoretică, cât şi din perspectiva poziţiilor principalilor actori internaţionali (SUA, China, Federaţia Rusă şi UE).
Numitorul comun care poate fi extras din concluzii subliniază nevoia de reformare a sistemului, sau tranziţia către un nou sistem, multipolar, nu doar pentru depăşirea actualelor crize, cât mai ales pentru a se configura un mediu stabil si predictibil.
Prin aceste dezbateri, încurajăm implicarea cadrelor didactice şi a studenţilor pentru dezvoltarea unei agende de cercetare care să fie ancorată în realităţile actuale precum şi dezvoltarea unor metodologii capabile să surprindă complexitatea evoluţiilor sistemului internaţional.
Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării din cadrul Universității din Oradea împreună cu Muzeul Țării Crișurilor Oradea - Complex Muzeal, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor, Primăria Municipiului Oradea și Librăria Humanitas, organizează o dublă lansare de carte: Noul Război Mondial al vechilor orgolii, autor Adrian CIOROIANU și Înainte de răspunsuri întrebările, autor Mihai MACI. Evenimentul va avea loc joi, 12 martie 2026, ora 17.00, în Sala de conferințe a Muzeului Țării Crișurilor (Str. Armatei Române nr. 1/A).
Noul Război Mondial al vechilor orgolii al lui Adrian Cioroianu a apărut la Editura Curtea Veche Publishing, București, 2024, iar Înainte de răspunsuri, întrebările, semnată de Mihai Maci, la Editura Polirom, Iași, 2025.
Adrian Cioroianu este profesor la Facultatea de Istorie a Universității din București, instituție în care lucrează de trei decenii. A fost ambasador pe lângă UNESCO la Paris între 2015 și 2020, iar din 2021 până în 2025 a ocupat funcția de manager al Bibliotecii Naționale a României. A publicat în numeroase ziare și reviste din țară.
Este autorul mai multor cărți de istorie, inclusiv despre comunismul românesc, și coautor de manuale școlare de istorie. A publicat seria Cea mai frumoasă poveste (Câteva adevăruri simple despre istoria românilor; Nu putem evada din istoria noastră; O țară se construiește zi de zi), cartea Frumoasă era Sena pe sub florile mele și mai multe volume de nonficțiune pentru copii.
Mihai Maci este lector la Universitatea din Oradea, în Departamentul de Relații Internaționale și Studii Europene, unde predă filosofie și discipline conexe. Domeniile sale de interes includ filosofia contemporană și modul în care gândirea est-europeană abordează istoria și cultura.
Este autorul mai multor eseuri și cărți de reflecție, printre care Anatomia unei imposturi. O școală incapabilă să învețe, în care analizează critic sistemul de învățământ românesc. A publicat numeroase articole pe teme sociale, educaționale și politice și este cunoscut pentru comentariile sale incisive despre realitățile societății românești.
Universitatea din Oradea împreună cu Muzeul Țării Crișurilor Oradea - Complex Muzeal, și în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor și Primăria Municipiului Oradea, organizează evenimentul de lansare a volumului Nomenclatura comunistă din Bihor – Stop cadru: anul 1989, semnat de prof.univ.dr.habil. Gabriel MOISA, decanul Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării.
Apărut la Editura Muzeului Țării Crișurilor, Oradea/Editura Mega, Cluj-Napoca, în anul 2025, volumul propune o discuție asupra destinului elitelor comuniste bihorene surprinse în momentul de cumpănă al anului 1989.
Pornind de la documente de arhivă, presă de epocă și studii de specialitate, autorul realizează un „stop-cadru” asupra nomenclaturii județene în ultimele luni ale regimului Nicolae Ceaușescu. Cartea investighează cine erau privilegiații sistemului comunist în Bihor, din ce medii proveneau, ce roluri ocupau și cum au traversat momentul decembrie 1989. Volumul oferă totodată o cheie de interpretare pentru înțelegerea continuităților dintre vechiul regim și structurile de putere postcomuniste, explicând modul în care o parte semnificativă a nomenclaturii a reușit să se adapteze și să influențeze decisiv configurația politică, administrativă și economică a Bihorului postdecembrist.
Pentru a încerca o înțelegere cât mai bună a celor întâmplate, autorul se întoarce în anul 1989, întrucât, în cadrul cercetărilor sale consacrate anului în cauză, i-au atras atenția, spune acesta, câteva aspecte asupra cărora a stăruit adesea de-a lungul timpului. Este vorba despre destinul postdecembrist al celor care se aflau în fruntea comuniștilor bihoreni, un grup de privilegiați ai fostului regim, surprinși în „fotografia” de final a anului 1989, la Conferința organizației județene Bihor a Partidului Comunist Român, desfășurată în sala Teatrului din Oradea, la 8 noiembrie 1989.
Lecturând volumul, cei care cunosc mai mult sau mai puțin bine peisajul politic, administrativ, social, cultural, militar, antreprenorial etc. din Bihorul postdecembrist vor constata, cu surprindere sau nu, că o parte importantă a acestora au avut cariere de succes în anii care au urmat căderii lui Nicolae Ceaușescu, iar unele sunt vizibile și bine tușate multă vreme după schimbările din 1989. Practic, ne spune autorul, cei din „fotografia” de final a anului 1989 au „acaparat” Bihorul postdecembrist. Astfel, nu este foarte greu de înțeles, spune acesta, spre exemplu, de ce doar unii au avut succes profesional sau politic ori de ce alții s-au poziționat sau se poziționează încă, într-un fel sau altul, în peisajul public. De asemenea, devine poate mai clar de ce reflexele antioccidentale, asemeni celor din comunism, sunt foarte prezente și de ce modelele unor societăți autoritar-totalitare revin în actualitate. Investigând documentele și presa anului 1989, subliniază Gabriel Moisa, se poate spune că aproape toți provin din același „stop-cadru” al anului 1989 sau din zone adiacente acestuia, adică din listele oficiale elaborate în 1989 ca făcând parte din nomenclatura comunistă locală.
Lucrarea oferă cititorilor o perspectivă lucidă și documentată asupra unui moment esențial din istoria recentă, demonstrând că, pentru a înțelege România de astăzi, este necesar să privim cu onestitate și rigoare către anul 1989 și către oamenii care au modelat tranziția.
Cuvântul de salut la eveniment va fi adresat de către prof.univ.dr.habil. Sorin-Domițian ȘIPOȘ, prorector al Universității din Oradea, iar alături de autor va fi prezent, în calitate de invitat special, prof.univ.dr.habil. Adrian CIOROIANU, de la Universitatea din București.
 
Jérôme BURIDANT este profesor de geografie la Universitatea Jules Verne din Picardia (Franța). A fost decanul Facultății de Istorie-Geografie a acestei universități din 2016 până în 2024 și în prezent conduce Unitatea Mixtă de Cercetare EDYSAN (Ecologie și Dinamica Sistemelor Antropice), care depinde de CNRS (Centrul Național de Cercetare Științifică, Franța). Lucrările sale se concentrează pe ecologia istorică a mediilor forestiere din nordul Franței, din antichitate până în perioada contemporană. A publicat 5 cărți și 75 de articole științifice.
https://www.uoradea.ro/universitatea-din-oradea-inedit-curs-de-arheologie-forestiera-sustinut-de-profesorul-jerom-buridant/

Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării, Universitatea din Oradea și Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor, Primăria Municipiului Oradea organizează, în cadrul Colocviilor Muzeului Țării Crișurilor, Conferința Arheologia cetății din Doullens (Somme, Franța)”, susținută de Claire Pichard, conservator în cadrul DRAC Hauts – de – France – Ministerul – Culturii din Franța.
Evenimentul va avea loc miercuri, 25 februarie 2026, de la ora 12.00, în Sala de conferințe a Muzeului Țării Crișurilor (Str. Armatei Române nr. 1/A). Moderatorul conferinței este prof.univ.dr.habil. Gabriel MOISA, decan a Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării și manager al Muzeului Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal, în timp ce cuvântul de salut va fi adresat de prof.univ.dr.habil. Sorin ȘIPOȘ, prorector al Universității din Oradea.
Conferința va fi susținută în limba franceză și va aborda rezultatele cercetărilor arheologice desfășurate la Cetatea din Doullens (Somme, Hauts-de-France), monument de referință pentru istoria militară și urbană a nordului Franței. Intervenția va evidenția cadrul instituțional al cercetării preventive, metodologia aplicată și principalele descoperiri rezultate în urma investigațiilor recente.
Claire Pichard este conservator al patrimoniului, specializarea arheologie, în cadrul Service régional de l’archéologie, DRAC Hauts-de-France (Amiens). În activitatea sa, coordonează și monitorizează operațiuni arheologice preventive și gestionează datele din cadrul Carte archéologique pentru departamentele Aisne, Oise și Somme.

Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării din cadrul Universității din Oradea și Muzeul Ţării Crişurilor Oradea – Complex Muzeal, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor, Primăria Municipiului Oradea și Fundația „Corneliu Coposu”, organizează evenimentul de lansare a cărții Moștenirea lui Corneliu Coposu – Principii și valori pentru eternitate. Acesta va avea loc sâmbătă, 7 februarie a.c., ora 1200,  la secția Muzeul Orașului Oradea (Piața Mihai Viteazul nr. 39-41), în Sala cu Grifoni.
Volumul „Moștenirea lui Corneliu Coposu. Principii și valori pentru eternitate”, apărut la Editura Fundației Academia Civică, 2025, reunește 38 de eseuri semnate de elevi, studenți și doctoranzi, laureați ai celor zece ediții ale Concursului de eseuri „Corneliu Coposu”, desfășurat între anii 2016–2025. Conține o prefață de Ion-Andrei Gherasim, președintele Fundației „Corneliu Coposu”, și este editat de Cosmin Budeancă. Cartea reflectă actualitatea valorilor și principiilor promovate de Seniorul politicii românești, oferind o perspectivă tânără asupra moștenirii sale morale și civice.
Evenimentul va fi moderat de prof.univ.dr.habil. Gabriel MOISA decan al Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării / manager Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal. Vor lua cuvântul: Ioan-Andrei GHERASIM, președinte Fundația „Corneliu Coposu”; lector univ.dr. Mihai MACI de la Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării (Universitatea din Oradea), respectiv Alexandru ȘIȘEȘTEAN, masterand la Facultatea de Științe Politice, (Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca), câștigătorul în 2025 al premiului II la concursul de eseuri.
Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării din cadrul Universității din Oradea și Muzeul Ţării Crişurilor Oradea – Complex Muzeal, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor, Primăria Municipiului Oradea și Editura Ratio et Revelatio, organizează evenimentul de lansare a cărții Șușmanii. Epopeea anticomunistă din Apuseni (1948-1958), autor Cornel JURJU. Acesta va avea loc joi, 5 februarie a.c., ora 1700, în Sala de conferințe a Muzeului Țării Crișurilor (Str. Armatei Române nr.1/A).Șușmanii. Epopeea anticomunistă din Apuseni (1948-1958) este un vast studiu monografic al celui mai puternic și longeviv grup de rezistență anticomunistă din Munții Apuseni, Grupul Șușman. Format din membrii aceleiași familii, între care și o femeie, Lucreția Jurj, ţărani de rit greco-catolic din satul Răchiţele, raionul Cluj, a rezistat vreme de 10 ani, din 1948 până în 1958, și a căzut prin trădare. Lucrarea este semnată de istoricul Cornel Jurju, cercetător afirmat al perioadei și fenomenului, și apare cu suportul științific al Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului, reprezentat în acest proiect de istoricul Florin-Răzvan Mihai, redactarea aparținându-i istoricului Flori Bălănescu.În cadrul evenimentului, vor fi expuse și trei icoane recontituite de artista plastic Mirela Ungureanu după icoanele realizate de Teodor Șușman jr., respectiv alte trei planșe cu fotografiile realizate de Securitate unor icoane descoperite la perchezițiile din anul 1958.Evenimentul va fi moderat de către prof.univ.dr.habil. Gabriel MOISA decan al Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării / manager Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal. Alături de autor, vor lua cuvântul dr. Cristina-Liana PUȘCAȘ, muzeograf la secția Muzeul Orașului Oradea, și dr. Raluca LAZAROVICI-VEREȘ, coordonatorul colecției Historia - Editura Ratio et Revelatio.
Ultimul eveniment organizat de Departamentul de Relații Internaționale și Studii Europene în anul 2025 a fost o dezbatere pe marginea noii Strategii Naționale de Apărare a Țării, care a fost adoptată de Parlamentul României la începutul lunii decembrie 2025. La eveniment, care a fost organizat în format on-line, au participat membri ai comunității academice românești, specialiști în domeniul studiilor de securitate și studenți de la specializările de licență și masterat (#RISE, #RISEE, #SS, #DRCI, #SEE, #SE).
Contextul geopolitic și geostrategic generat de conflictul din Ucraina, intervențiile SUA pe scena internațională, respectiv de poziția adoptată de Uniunea Europeană și de statele membre,  a constituit baza de la care s-a pornit în dezbatere, fiecare invitat contribuind cu propriul domeniu de expertiză în analiza Strategiei. Astfel, au fost identificate punctele tari și cele slabe în ceea ce privește: conceptul de independență solidară; rolul României  și angajamentele sale în cadrul NATO; viitorul Parteneriatului Strategic RO-SUA  în timpul administrației Trump; modul în care România va gestiona în următorii ani amenințările de tip hibrid; implicarea cetățeanului alături de instituțiile statului, în apărarea valorilor democratice și în edificarea securității naționale. De asemenea, analiza a evidențiat oportunitățile pe care România nu ar trebui să le rateze, dar și provocările cărora trebuie să le facă față , atât în plan intern cât și internațional.
Dezbaterea s-a încheiat cu concluzii și întrebări din partea studenților, dar și cu promisiunea că astfel de evenimente vor mai fi organizate pentru a putea aduce în fața celor interesați noi informații referitoare la instrumentele prin care această Strategie va fi implementată. 

Despre reportaj - gen de granita intre jurnalism si literatura

Ultima editie din 2025 a “Invitatilor de serviciu” a avut loc in 10 decembrie. Specialistul care le-a vorbit studenților facultatii noastre de această data a fost Pașcu Balaci, fost jurnalist, scriitor si avocat. Tinerii au aflat de la acesta care sunt diferentele dintre reportajul jurnalistic si cel literar, cum apare inspiratia pentru a scrie un reportaj, dar si ce calitati trebuie sa fie un ziarist pentru a putea scrie astfel de genuri jurnalistice.  Povestile specialistului au fost savuroase, multe dintre reportajele sale fiind istorisite de invitat sau citite de cei din sala, deoarece dnul Balaci a adus pentru exemplificare ziarele Flacara si Crisana in care materialele au fost tiparite. Pe langa ziare, Pascu Balaci a prezentat o parte din multele sale volume, in care se regasesc reportaje si le-a recitat sonete, compuse tot de el. Alaturi de studenti, au participat si doua clase de elevi de la Liceul Pedagogic Nicolae Bolcas din Beius, insotite de doamnele profesoare Ioana Iordache si EcaterinaDomocos.

Aula Magna a Universității din Oradea va găzdui, marți – 16 decembrie 2025, de la ora 14:00, evenimentul aniversar „Istorie locală și națională în context european”.

Universitatea din Oradea, prin Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării, Școala Doctorală de Istorie, în colaborare cu Centrul de Studii Interdisciplinare Oradea–Chișinău, Universitatea de Stat din Moldova și Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal, organizează evenimentul „Istorie locală și națională în context european”, dedicat împlinirii a 30 de ani de la înființarea Editurii Universității din Oradea. Evenimentul este realizat cu sprijinul organizațiilor studențești ale Universității din Oradea și în parteneriat cu Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Primăria comunei Rus, Parohia Ortodoxă Română Cuzap, Asociația ,,Slovensky Kulturny Kraj” și Asociația ,,Educoolt”.
Manifestarea va avea loc marți, 16 decembrie 2025, ora 14.00, în Aula Magna a Universității din Oradea, și va reuni un program structurat pe trei componente: prezentarea unor volume de specialitate, concert de colinde tradiționale și degustarea unor produse locale din satele Cuzap, Șinteu și Rus.

Vor lua cuvântul reprezentanți ai mediului academic și ai instituțiilor partenere: prof. univ. dr. habil. Igor Șarov, rectorul Universității de Stat din Moldova; prof. univ. dr. habil. Ștefan Purici, prorector al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava; prof. univ. dr. habil. Ion Eremia, director al Centrului de Studii Interdisciplinare Chișinău; conf. univ. dr. Igor Bercu, decan al Facultății de Istorie și Filosofie, Universitatea de Stat din Moldova; prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș, prorector al Universității din Oradea; prof.univ.dr.habil. Gabriel Moisa, decan al Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării / manager al Muzeului Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal; pr. Ioan Toma, Parohia Ortodoxă Română Cuzap; Ioan Aurelian Cozma, primarul comunei Rus și Miroslav Iablonscik, consul general onorific al Republicii Slovace în România. Evenimentul va fi moderat de prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș, prorector al Universității din Oradea.